la-Baia Mare.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii baimarenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Trenul "Mocănița" de pe Valea Vaserului, atracție a turismului maramureșean

Agerpres

 

O călătorie cu trenul cu aburi "Mocănița" pe defileul Văii Vaserului din Munții Maramureșului pare o ieșire pe o altă poartă a timpului și e unul dintre punctele de atracție a turiștilor români și străini care ajung în Maramureș.

Indiferent de programul ales, turiștii încearcă să ajungă pe defileul Văii Vaserului pentru a se bucura preț de câteva ore de locomotiva care pufăie din greu pentru a urca cei câțiva zeci de kilometri pe munte, acompaniați pe tot traseul de cunoscuta Vale a Vaserului.

Turismul cu trenul Mocănița pe Vaser a ajuns să fie promovat în anii '90, odată cu redeschiderea accesului spre una dintre cele mai interesante destinații din județ. Trenul cu aburi, dar și drezinele își transportă pasagerii pe linia cu ecartament îngust construită din perioada Primului Război Mondial de nemți și de țipțerii din Austria care au colonizat Vișeul la începutul secolului al XIX-lea, dezvoltând industria forestieră și plutăritul pe Vaser, îndeletnicire care s-a mai păstrat până prin 1960. Stabilirea coloniștilor țipțeri la Vișeu a dus la o îmbunătățire imediată a tehnicilor de exploatare și prelucrare a lemnului, dar și o ridicare a nivelului de trai a întregii comunități. 

Tehnologiile de exploatare a lemnului au fost îmbunătățite continuu, iar după Al Doilea Război Mondial, odată cu naționalizarea bunurilor, statul român a preluat modalitățile de lucru și intensificat exploatarea lemnului, determinând formarea în trei localități — Vișeul de Sus, Vișeul de Jos și Vișeul de Mijloc — a unei industrii forestiere, industrii a mobilei, implicit a exportului, creând mii de locuri de muncă și o altă industrie pe verticală care a deservit acest domeniu.

Din anul 1995, turismul cu trenul Mocănița intră într-o nouă perioadă care de la un an la altul cunoaște îmbunătățiri substanțiale, iar zona devine o destinație preferată a mii de români și străini care se aventurează chiar și pentru o singură zi cu trenul pe cei aproape 40 de kilometri, parcurși leneș de trenul martor al unor timpuri de mult apuse. În jurul trenului cu aburi s-a construit la Vișeul de Sus o întreagă rețea agro-turistică rurală ce ademenește călătorii cu oferte tentante și destinații de vacanță prin întreg Maramureșul spre cele mai puțin cunoscute locuri. 

 

"E greu de spus dacă trenul Mocănița ține neapărat de un anume sezon pentru că avem turiști tot timpul anului. Pe durata verii se înregistrează o creștere a numărului de turiști, fiind și perioada concediilor atât pentru români dar și pentru străini. Apoi, în preajma Paștelui, Crăciunului, dar îndeosebi de Anul Nou organizăm ieșiri pe munte cu trenul, petreceri în aer liber, concerte de muzică populară, clasică și chiar muzică rock. Deja avem o tradiție în a organiza Revelionul în aer liber, la foc de tabără, eveniment la care participă numeroși doritori ce vor să schimbe radical modul de a petrece trecerea dintre ani într-un mod cu totul inedit. Anual, vedem o creștere a interesului pentru un asemenea mod de a petrece Revelionul așa cum prea puține persoane se gândesc că l-ar putea face. Sigur, un asemenea eveniment presupune un efort sporit din partea noastră ca organizatori în a oferi un confort plăcut și o mâncare adecvată stropită cu vinuri de calitate și nelipsita țuică maramureșeană', a spus directorul Căilor Ferate Forestiere din Vișeul de Sus, Ioana Coman Karsten, compania care organizează sejururile pe Valea Vaserului cu Mocănița.

Trenul cu aburi Mocănița e doar pretextul de a vizita și alte obiective turistice învecinate cum ar fi: cartierul Țipțerai, locul unde au trăit coloniști țipțeri din Austria, bisericile locale dar și a pleca spre alte destinații care te pot duce până în zona de frontieră româno-ucraineană. 

Odată ajunși în stația terminus Făina, turiștii care intenționează să urce în Munții Maramureșului pot alege variantele Valea Soacrei, Novăț, Valea Peștilor, Valea Babii, Catarma și Șuligul, câteva dintre punctele de reper alpine. Din nefericire, în zona alpină nu mai funcționează nici unul dintre punctele de cazare a cabanelor forestiere încât pentru cei care intenționează să rămână pe munte e nevoie de cort, dacă nu aleg să coboare în aceeași zi la Vișeu de Sus.

O particularitate a Văii Vaserului ce încântă turiștii p reprezintă urmele lăsate din loc în loc de-a lungul căii ferate înguste, adăposturile de apărare din timpul războiului, cât și micile baraje care odinioară veneau în ajutorul plutașilor care aduceau brazii tăiați pentru prelucrare la fabrica de lemn din Vișeu. 

Pe apele de munte, pe micile pârâuri, pot fi văzuți păstrăvii și lipanii, iar turiștii mai norocoși dotați cu binocluri pot vedea râsul sau pisica sălbatică. Chiar și la altitudini de peste 1.800 metri pot fi găsite izvoare de apă minerală, iar odată ajunși pe platoul Munților Maramureșului se pot distinge în adâncime pe teritoriul ucrainean fostele stații radar sovietice de urmărire a spațiului aerian din Europa Apuseană, acum dezafectate.

Compania care exploatează linia ferată forestieră din Vișeu de Sus a introdus recent și un serviciu special pentru cei care doresc să înnopteze în tren: cazarea pe linia fixă în vagoanele Carpatia, dotate cu restaurant. 

Trenul Mocănița și Valea Vaserului au fost de-a lungul anilor subiectul unor reportaje în presă română și străină, chiar și Travel Channel și National Geographic ilustrând farmecul unei călătorii cu trenul pe munte.

Turiștii care au vizitat Valea Vaserului susțin că anotimpul toamnei este cel mai prielnic pentru o călătorie cu trenul, dar cu condiția să fie o zi frumoasă, scăldată de razele soarelui.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014