la-Baia Mare.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii baimarenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Județul Maramureș: scurt istoric

Agerpres

 

Cele mai vechi urme de locuire identificate pe teritoriul județului Maramureș datează din Paleoliticul superior (35 000 - 10 000 î.Hr.) și au fost descoperite în arealul satului Bușag (comuna Tăuții-Măgheruș) din apropierea vestică a municipiului Baia Mare.

Vestigii neolitice au fost scoase la iveală în perimetrele localităților Ilba, Coroieni, Săpânța, Oarța de Sus, Lăpuș, Dumbrăvița, Crăciunești ș.a., iar Epoca bronzului cuprinde un bogat material arheologic specific Culturii Suciu de Sus, a cărei arie de răspândire se află în bazinul inferior al Someșului și pe cursul superior al Tisei (secolele XV-XIV î.Hr.).

Din depozitele de bronz descoperite la Săpânța, Bărboasa, Ieud, Vadu Izei, Dragomirești, Saraslău, Călinești, Rozavlea ș.a., au fost recuperate topoare, seceri, celturi, brățări etc.

Reprezentativ pentru prima Epocă a fierului (Hallstatt — 1200-450/300 î.Hr.) este tezaurul de aur de la Sarasău, alcătuit din 15 spirale plate, cu decor geometric, două inele ș.a.

Spre sfârșitul secolului II î.Hr., pe teritoriul actualului județ se generalizează utilizarea metalurgiei fierului și a roții olarului și se accelerează procesul de organizare socială a comunităților dacice.

În decursul secolului I î.Hr., societatea geto-dacică ajunge la apogeul său, ilustrat prin descoperirile arheologice de la Mireșu Mare, Rozavlea, Sighetu Marmației, Oarța de Sus și, mai cu seamă, de cele de la Oncești (ceramică cenușie, râșnițe de mână ș.a.).

Deși Maramureșul a rămas în afara granițelor Daciei romane (perimetrul lui fiind locuit de dacii liberi), el a fost puternic influențat de cultura și civilizația romană prin permanentele legături economice și spirituale dintre aceștia și populația dacică aflată sub stăpânire romană.

Aceste influențe sunt exemplificate de descoperirile arheologice de la Călinești, Ieud, Buzești, Giulești, Vad, Sighetu Marmației, unde s-au găsit monede romane și ceramică fină, de culoare cenușie.

Populația autohtonă a continuat să locuiască pe aceste meleaguri și de-a lungul secolelor IV-X, așa cum atestă descoperirile din această perioadă de la Sarasău, Boiu Mare, Crăciunești, Prislop, Mesteacăn, Vălenii Șomcutei ș.a.

O dată cu organizarea formațiunilor politice feudale românești, în secolele X-XIV, apar și primele atestări documentare ale Maramureșului (Țara Maramureșului menționată, prima oară, în 1199) și ale unor așezări de pe cuprinsul său, ca de exemplu Ardusat (1231), Tămaia (1231), Finteușu Mic (1231), Finteușu Mare (1231), Arieșu de Câmp (1256), Băiuț (1315), Rohia (1325), Suciu de Jos (1325), Baia Mare (1327), Sighetu Marmației (1329), Cuhea — azi Bogdan Vodă (1352), Cetatea Chioarului (1368) ș.a.

În secolul al XV-lea, numărul localităților atestate documentar de pe teritoriul județului Maramureș ajunsese la 84. Maramureșul este unul din județele țării care a cunoscut de timpuriu o organizare social-politică (în 1326 a devenit district), cu cnezi de sat, cnezi de vale și un voievod (în secolul XIV, în fruntea Maramureșului s-au aflat voievozi din familiile Codrenilor, Bogdăneștilor și Dragoșeștilor).

În iarna anului 1342-1343, voievodul Bogdan I din Cuhea, aflat în fruntea românilor maramureșeni, a opus o dârză rezistență regalității ungare pentru apărarea teritoriului tot mai puternic amenințat. În 1359, Bogdan I a trecut munții în Moldova, întemeind statul feudal independent Moldova, al cărui prim domn a devenit.

Voievodat, district și apoi comitat liber (1368), Maramureșul a fost inclus, în 1553, în principatul Transilvaniei. De-a lungul veacurilor, locuitorii din Maramureș au participat la multe acțiuni de luptă împotriva asupririi feudale, precum și împotriva dominației străine — Răscoala de la Bobâlna din 1437, Răscoala din 1514, Răscoala curuților din 1703-1711, Răscoala din 1784-1785, Revoluția de la 1848-1849 etc.

După 1860, în Maramureș au fost numiți români în funcțiile administrative și de conducere. În fruntea comitatului Maramureș a fost ales Iosif Man, vicecomite — Gheorghe Iuga, notar — Petru Mihali, căpitan suprem al districtului Chioar — Sigismund Pop. La 5 februarie 1861 a luat ființă Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș, cu sediul la Sighetu Marmației, cu scopul de a milita pentru propășirea cultural-națională a românilor, ceea ce a dus la fondarea, în 1862, a unui Institut pedagogic (''preparandial'') românesc și a unui internat (''Convinct'') la Sighetu Marmației.

Din a doua jumătate a secolului XIX, un rol important în viața culturală a Maramureșului l-a avut și înființarea societății de lectură a românilor maramureșeni ''Dragoșeana'' (1867), la Sighetu Marmației, și ''Societatea de bibliotecă'' (1869), la Baia Mare.

Timp de peste o jumătate de veac, în perioada regimului dualist, populația românească din Maramureș a fost supusă unor legi discriminatorii prin care se luau măsuri de reducere sau suspendare a limbii române din școli, restrângerea autonomiei bisericești și deznaționalizarea prin intermediul ierarhiei bisericești, prin sistemul de colonizări pentru izolarea comunității compacte valahe, prin sistemul electoral centralizat, prin legea presei etc.

După desăvârșirea statului național unitar român au fost create condițiile de afirmare a învățământului în limba română, a culturii, științei, a tuturor domeniilor vieții sociale.

În perioada 31 august-3 septembrie 1940, populația maramureșeană a protestat împotriva Dictatului de la Viena din 30 august 1940. Anii ocupației horthyste (1940-1944) și cei ai războiului au creat o situație gravă în perimetrul maramureșan, mulți dintre intelectualii, funcționarii, preoții, muncitorii și țăranii români fiind internați în lagăre sau trimiși în detașamente de muncă forțată, ca urmare a luptei acestora pentru eliberarea de sub ocupația horthystă și a luptei de rezistență antifascistă. La 17 octombrie 1944, județul Maramureș a fost eliberat de sub dominația horthystă de către armatele române.

În 1950, fostul județ Maramureș (3.381 kmp), care cuprindea patru plăși, un oraș și 58 de sate, a fost transformat în regiunea Baia Mare, iar în 1960 a devenit regiunea Maramureș (10.500 kmp), cu opt raioane, șapte orașe și câteva sute de sate. Sub această formă a evoluat până la reforma administrative teritorială din 17 februarie 1968, când s-a revenit la împărțirea administrativă a țării pe județe.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014