la-Baia Mare.ro     


Fondat 2012     |                     Site dedicat informarii baimarenilor.                   |     


Acasa  |  Social  |  Politic  |  Economic  |  Legislatie  Sanatate  |  Medicina  |  Sport  |  Divertisment  |  Anunturi  |  Utile  |  Forum  |  Mall  |  Contact

Bârsana, filocalie în lemn și piatră

Radio R. Regional

 

„Locuri frumoase în România sunt multe, dar Raiuri numai câteva”, afirma, îndrăgostită de Maramureș, etnologul Irina Nicolau.

Dar, ca să devină Rai, locul pretinde o consacrare. Iar această consacrare, pe Valea Izei, e dăltuită în lemn și piatră și poartă numele Bârsana: mănăstirea Bârsana.

La 22 km sud-est de municipiul Sighetu Marmației, la ieșirea din Bârsana spre Strâmtura, pe partea stângă a șoselei, sus în vârful dealului, înconjurat de livezi, se înalță mândru către cer, complexul monahal Bârsana, aparținând Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Vatra monahală datând de peste 600 de ani, mănăstirea de la Bârsana are o istorie greu încercată.

Scurt istoric 

Documente din sec. al XIV-lea atestă două vetre monahale la Bârsana, la 8—9 km una de cealaltă: una pe Valea Slatinei, iar alta pe dealul Humâna, care astăzi se numește Valea Hotarului. Tradiția spune că mănăstirea din Humâna a dispărut în secolul al XVIII-lea, fiind distrusă de uniați, odată cu alte mănăstiri de pe teritoriul Transilvaniei.

Începuturile vieții monahale în sihăstria de pe Valea Slatinei nu sunt foarte exacte, se pare că au avut loc în sec. al XIII-lea sau, poate, chiar la începutul sec. al XIV-lea. Cert este, însă, că aici s-au adunat călugări și frați, care au ridicat mai multe chilii și o biserică din lemn și astfel, modesta sihastrie, devine mănăstire. Dar, pentru că mănăstirea era izolată, ridicată departe de localitate, undeva pe un deal, iar accesul implica traversarea râului Iza (care nu dispunea atunci de o punte de trecere) și a unei păduri de foioase, se hotărăște mutarea Mănăstirii din Valea Slatinei, undeva în dreapta Izei, în locul care se chema în sec. al XIV-lea, Podurile Strâmtorii și care devine ulterior cunoscut ca și Podurile Mănăstirii. Mutarea mănăstirii a fost hotărâtă de Balcu Vodă, ultimul mare voievod al Maramureșului. Grație donațiilor făcute atât de voievod cât și de boierii din sat, aceasta a putut fi numită, pe drept cuvânt, mănăstire voievodală.

 

Mai mult, devine vatră de spiritualitate românească, deținând cărți de slujbă și învățătură, din care învățau preoți, cantori și zugravi. În perioada 1735—1740, reședința Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului a fost la Mănăstirea Bârsana. În 1791, însă, mănăstirea este desființată iar călugării se refugiază la Mănăstirea Neamț. Bârsănenii mută, în anul 1806, mănăstirea chiar în vatra satului, în locul numit Podurile Jbârului, unde se mai poate vedea și azi. Odată cu mutarea bisericii, a fost dusă în sat și stăreția. “Vis-à-vis de istoria vechii mănăstiri, părinții de atunci au trăi vremuri nu tocmai ușoare. Li se cereau acte de credință, de propovăduire, de mărturisire. Dumnezeu știe, poate pământul este încercat cu sfinte moaște. Cred că sfințenia locului își trage seva și de acolo, din trecut”, afirmă ghidul nostru, Maica Macrina. Un trecut care renaște în anul 1991, când, pe locul istoricei mănăstiri, Înalt Preasfințitul Justinian, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a îngenuncheat și s-a rugat adânc, exprimându-și convingerea că aici se va ridica o nouă mănăstire. Odată cu piatra de temelie pusă ansamblului monahal, 30 iunie 1993, noua mănăstire primește hramul “Soborul Sfinților 12 Apostoli”.

12—cifra desăvârșirii 

De atunci, ansamblul arhitectural s-a îmbogățit cu 12 obiective, clădiri, de care sunt responsabile 12 măicuțe. Poate că nu întâmplător, acest 12, cifră a desăvârșirii, a ordinii în spațiu și timp, este cel care guvernează așezământul monahal. Nimic nu este construit întâmplător, toate cele 12 „țipurituri” în lemn și piatră concentrează întreaga artă a cioplitului, în care regăsim arborele vieții, funia răsucită și soarele, viața și desăvârșirea. Nicăieri altundeva, drumul spre nemărginire nu pare atât de simplu ca aici, în echilibrul arhitectural și spiritual al Bârsanei și în blândețea vorbei, ca și cea rostită de maica Macrina: “Fiecare se raportează la loc în funcție de scopul cu care vine.

Pentru grupurile de credincioși, obiectivul principal rămâne Sfânta Biserică. Grupurile de turiști străini, să zicem așa, se axează pe ceea ce încântă ochiul, privirea, auzul. Dar ceea ce aud exprimându-se din ce în ce mai des, este ideea de liniște. E mare lucru ca această mănăstire să poată transmite această stare.” O liniște pe care o simți imediat cum treci de poarta maramureșană sculptată în lemn de stejar de către meșterii tradiționali locali, pe care stă scris: “Aceasta nu e alta, fără numai Casa lui Dumnezeu, aceasta e Poarta Cerului”. (Facere 28, 17).Un spațiu conceput cu har de către arhitectul Dorel Cordoș și îmbogățit cu simț artistic, echilibru și rigoare, de către maica stareță Filofteia. Un proiect care cuprinde Biserica în stil maramureșean, Altarul de vară, Aghiasmatarul, Stăreția, Casa Voievodală, Casa maicilor, Casa artisitului, Casa duhovnicului, Arhondaricul, Praznicarul cu trapeza, Muzeul de icoane și carte veche Gavril de Bârsana, turnul clopotniță și Poarta maramureșană.

Dacă primăvara și vara, ochii vizitatorilor sunt atrași de imaginile picturale oferite de florilele și aleile îngrijite de către fiecare măicuță în parte, toamna și iarna e liniște, pentru că măicuțele se refugiază în atelierele de lucru, unde realizează covoare tradiționale, vopsite, conform tradiției maramureșene, în culori naturale obținute din plante; sau confecționează costume populare, cu opinci, cămeși, zadii sau zgărdane din mărgele; ori le găsești în atelierul de pictură, ce se dorește a deveni o școală de pictură specifică Mănăstirii de la Bârsana.Lumina…familia… Dar, ceea ce nu vom putea curpinde niciodată în cuvinte, oricât de mult am vorbi sau scrie despre Mănăstirea Bârsana, este Lumina…cea care se vede și se simte aici, în spațiul sacru din vârful dealului. Sublimul, nepământesc parcă și Permanența, aduse pe pământ de turlele ansamblului architectural, axis mundi între Cer și Pământ. Și toate astea, pentru ca omul să vadă și să creadă!

Credincioși sau doar curioși, turiștii care trec zilnic pe sub poarta de intrare a mănăstirii, simt “puterea locului” și măreția acestuia, date nu doar de arhitectura autentică a locului, ci mai ales, de Sfințenia lui, mai spunea maica Macrina. În plus, aici, la Bârsana, ca de altfel în toate satele maramureșene, în ziua de Duminică, la biserică, “ești impresionat și de participanții la slujbe, la liturghii; aici vezi tradiționala familie maramureșană îmbrăcată așa cum se cuvine, în portul lor popular”, spunea una dintre vizitatoarele mănăstirii. Se spune că lângă noi, există locuri binecuvântate, locuri în care Dumnezeirea coboară pe Pământ, dând sens veșniciei și consistență credinței. Locuri în care prezentul se închină în fața eternității, dând viață existenței noastre. Un asemenea loc este mănăstirea Bârsana, un Rai în inima Maramureșului.

Mănăstirea Bârsana – Localizare și căi de acces 

Mănăstirea Bârsana-Soborul Sfinților 12 Apostoli, este situată la 22 de km sud-est de municipiul Sighetu Marmației, la ieșirea din Bârsana, la kilometrul 17 al Drumului Județean 186. Pentru cei care doresc să călătoreasca cu trenul, cea mai apropiată stație CFR, este Sighetu Marmației.

Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, abonează-te gratuit la Newsletter trimițând site-ul de care ești interesat(ă) și adresa ta de e-mail la office@la-romania.ro.


laAnunt.ro |eMedic.ro     |     LaMedic.ro     |     laExecutareSilita.ro     |     laHotel.ro     |     laZiar.ro     |     la-Facultate.ro     |     la-Firma.ro     |     la-Mall.ro     |     la-Masa.ro     |     la-Televizor.ro     |     Spune-ti parerea.ro

la-Romania.ro     |     la-AlbaIulia.ro |     la-Alexandria.ro     |     la-Arad.ro     |     la-Bacau.ro     |     la-Balti.ro     |     la-Barlad.ro | la-Bistrita.ro     |     la-Botosani.ro     |     la-Braila.ro     |     la-Brasov.ro     |     la-Bucuresti.ro     |     la-Buzau.ro     |     la-Calarasi.ro     |     la-Chisinau.ro     |     la-ClujNapoca.ro     |     la-Constanta.ro     |     la-Craiova.ro     |     la-Deva.ro     |     la-DrobetaTurnuSeverin.ro     |     la-Focsani.ro     |     la-Galati.ro     |     la-Giurgiu.ro     |     la-Hunedoara.ro|la-Iasi.ro     |     la-Medias.ro |la-MiercureaCiuc.ro     |     la-Onesti.ro | la-Oradea.ro     |     la-PiatraNeamt.ro     |     la-Pitesti.ro     |     la-Ploiesti.ro     |     la-RamnicuSarat.ro|la-RamnicuValcea.ro     |     la-Resita.ro     |     la-Roman.ro | la-SatuMare.ro     |     la-SfantuGheorghe.ro     |     la-Sibiu.ro     |     la-Slatina.ro     |     la-Slobozia.ro     |     la-Suceava.ro     |     la-Targoviste.ro     |     la-TarguJiu.ro     |     la-TarguMures.ro     |     la-Timisoara.ro     |     la-Tulcea.ro     |     la-Turda.ro | la-Vaslui.ro     |     la-Zalau.ro

eSante.ro     |     Journaux.ro     |     laTele.ro     |     Magasins.ro     |     Medecin.ro     |     Universites.ro

©2014